Andrei Chirleșan

Practic HEMA de pe la finalul anului 2011 sub forma studiului individual (“self-taught”), Am început în același timp cu colegul de club și bunul meu prieten Cristian Tudose.

 

În vara lui 2015 ne-am alăturat amândoi primului club de HEMA înființat în România, Societas Milites Getae (SMG), din București.

 

Am continuat aici să-mi dezvolt cunoștințele teoretice și abilitățile practice ce țin de HEMA în cadrul antrenamentelor clubului, dar studiul individual a continuat și el, în aceeași măsură, în afara lor.

 

În cele din urmă am fost numit instructor în cadrul clubului, având în grijă pentru mai mult de 6 luni (21.09.2016 - 10.05.2017) parte dintre cursanții înscriși la disciplinele: Sabie si Scut Mic (Sword and Buckler), Sabie Poloneză (Polish Sabre), Rapieră (Rapier) și Spadă de Două Mâini (Longsword).

​

Cu toate acestea, consider că specialitatea mea este Spada de Două Mâini, pentru care am și cea mai mare pasiune precum și cea mai multă experiență.

​

Probabil din această cauză, am fost invitat de către Dragoș Mădălin de la Club Sportiv Gebeleizis, să țin un seminar de Spadă de Două Mâini la primul eveniment HEMA din Romania care a avut loc la Satu Mare, in 5-7 mai 2017, organizat de către el. Tot acolo am avut onoarea de a-l cunoaște și de a mă "duela" (face sparring) cu legendarul Axel Pettersson, de la care am învățat foarte mult atât în acel scurt sparring amical, dar mai ales din workshop-ul pe care Axel l-a ținut la acel event.

In cadrul SMG, am contribuit, pe langa activitatile legate de HEMA, si la cele care tineau de partea de reconstituire istorica (re-enactment) a acestei asociatii, mergand ca participant activ la mai multe festivaluri cu tematica medieval / renascentista. 

La un moment dat, in iulie 2017, am decis impreuna cu ceilalti fondatori ai Iron Will HEMA Academy (pe care ii gasiti aici pe site), sa formam acest club nou care sa se concentreze doar pe HEMA si (pana acum) pe predat o singura disciplina: Spada de Două Mâini. 

In prezent, pe langa cel de Membru Fondator, mai am in cadrul clubului rolurile de Instructor (la toate nivelurile de studiu), de Inovator (pentru ca am creat Curriculum-urile pentru toate nivelurile de studiu), precum si cel de Administrator, participand la toate deciziile care tin de gestionarea activitatilor de la club si a SRL-ului, ca entitate juridica. 

​

Dar ca sa revin la parcursul meu in HEMA, am auzit de acest domeniu grație internetului unde am văzut la un moment dat un clip cu doi oameni care se duelau cu Spade de Două Mâini (Longswords). Am căutat mai multe detalii și încet încet am inceput să înțeleg ce înseamnă Historical European Martial Arts (HEMA, sau Arte Martiale Istorice Europene, in română).

​

Am strâns impreuna cu Cristi câțiva prieteni, care au fost și ei interesați de HEMA, ne-am făcut niște “spade” din cozi de mătură pe care am lipit izolație de țevi și un burete de vase la vârf, totul ca să fie îndeajuns de “sigure” ca să nu ne lovim… credeam noi atunci. Și ne-am apucat să ne “duelăm”, haotic evident pentru că nu știam nici un fel de tehnică. Darămite noțiuni de biomecanică și tactică... 

​

Noroc că am găsit foarte repede cartea de începători a lui Adam Sharp numită “True Swordsman” în care se prezentau bazele Spadei de Două Mâini, conform școlii germane, tradiția Liechtenauer. Și am început să ne “rafinăm”...

​

M-am apucat de HEMA pentru că de mic copil am fost fascinat de lupta cu spada/sabia și de istoria antică și medievală. Așa că atunci când am auzit de eforturile unor somități din domeniu de a readuce la viață tradiția marțială a strămoșilor noștri europeni mi s-a părut instant că este fix sportul și arta marțială pe care mi-o doream și îmi lipsea, deși în trecut mai studiasem judo, karate, ninjutsu și box.

​

Bucuria și plăcerea mea au fost cu atât mai mari când am aflat că HEMA s-a dezvoltat și continuă să se dezvolte riguros, prin: studiul surselor istorice (mai ales tratate de luptă, dar și biografii, picturi, desene, gravuri, statui etc), interpretarea lor pe cât mai bine cu putință de către instructori moderni și apoi testarea lor practică în duel (sparring), cu partener necooperant.

​

Spre deosebire de artele marțiale asiatice, de exemplu, în care tradiția orală este foarte importantă pentru evoluția unei școli, este foarte atractiv pentru mine să știu că în HEMA pot găsi un tratat de luptă de la ~1400 scris de către un maestru din acea perioadă, și că ce citesc acolo este ceea ce a scris si preda el, concret, atunci.

​

Desigur, deși tratatele sunt suficient de detaliate, ele nu sunt mereu clare, ceea ce duce la necesitatea de a interpreta ceea ce cred eu și alți practicanți HEMA din prezent că a vrut să împărtășească maestrul de acum sute de ani. Un fenomen care nu se întamplă în artele marțiale cu tradiție vie (chiar dacă de obicei orală), pentru că acolo există un maestru în viată, contemporan cu tine, care te poate instrui.

​

Dar și această particularitate a HEMA mă atrage. Este ca la rezolvarea unui puzzle. Satisfacția de la final când toate piesele se potrivesc și simți ca ai găsit ceea ce era ascuns și neclar înainte...

​

Pe lângă aceste două lucruri (surse istorice și interpretare), ce îmi place cel mai mult la HEMA este lupta în sine. Atunci când mă duelez cu un adversar, necooperant, care încearcă din tot dinadinsul să câstige. Pentru că un duel este un eveniment cu multă complexitate, care necesită decizii (corecte!) luate foarte rapid, anduranță, forță, viteză și multă tehnică dacă vrei să câștigi. Iar atunci când reușesc să îmbin toți acești factori cum trebuie, este o senzație unică. Chiar este o artă!

​

Desigur, o mare parte a satisfacției de a practica HEMA este, pentru mine, și să cunosc oameni interesanți care sunt la fel de pasionați de domeniu. Ceea ce pot să spun că s-a întâmplat frecvent până acum și nu am fost dezamăgit.

Un exemplu fiind alta legenda vie, Matt Galas, unul dintre fondatorii propriu-ziși ai HEMA și dezvoltatorii ei într-un fenomen mondial, care a venit de mai multe ori în România și care ne-a împărtășit din vasta lui experiență și cunoștințe. Lucru pt. care îi suntem mereu recunoscători. 

Dar nu numai el! Comunitatea HEMA este plină de oameni pasionați, deschizători de drumuri, pe care am avut plăcerea și onoarea să-i cunosc. Prea mulți pentru a încărca și mai mult această pagină. Vreau doar să spun că le mulțumesc și lor pentru transferul pe care îl fac către noi, cei mai puțin experimentați ca ei!  

​

Pe viitor îmi propun să particip la cât mai multe competiții, și să le caștig, evident. Iar dacă nu le câștig… măcar să evoluez în urma experienței și să devin mai bun pentru urmatoarea competiție, învățând din greșeli.

​

Îmi propun, de asemenea, să cresc comunitatea HEMA din România pe cât de mult posibil și să antrenez mulți oameni noi în HEMA.

​

Printre celelalte pasiuni ale mele se numără: umorul (heh ;) ), muzica (ascultat, compus și interpretat; în cele din urmă cazuri la chitară, tobe și voce), drumețiile pe munte, cărțile (mai ales sci-fi și fantasy), jocurile pe calculator, fotbalul și boxul. Dintre toate aș zice că cel mai eficient sunt la … a nu avea timp sa le fac pe toate. :D Dar e ok că-mi propun, nu?!

​

Numai bine și vă aștept la antrenament!